Introducere

Odată cu declararea independenței Republicii Moldova și aprobarea Constituției, Republica Moldova a preluat sistemul parlamentarismului clasic, declarînd astfel Parlamentul drept organ suprem legislativ, format din 101 deputați, aleși fie pe liste de partid, fie candidați independenți.

Pe parcursul timpului, din cauza pragului electoral mare, dar și impunerea financiară din partea partidelor, nici o persoană-candidat independent nu a putut trece pragul electoral. Prin urmare, în urma tuturor campaniilor electorale în Parlament au ajuns doar deputați aleși pe liste de partid.

Pe parcursul a 22 de ani, în perioada alegerilor parlamentare, cetățenii în urma votului transmit puterea deputaților cu scopul ca Parlamentul, Guvernul sau Puterea Judecătorească să ia decizii privind realizarea drepturilor și obligațiunilor constituționale ale cetățenilor Moldovei. În așa fel este constituit sistemul de stat al țării noastre unde funcționează parlamentarismul.

Cu toții încredințăm puterea deputaților, dar indiferent de denumirea partidului, pe listele cărora au fost înaintați, aceștia nu-și îndeplinesc promisiunile electorale. Dorința de a exploata puterea în interes personal constituie problema de bază a deputaților în raport cu interesele oamenilor de rînd. Astfel, în Republica Moldova se observă o criză de sistem a puterii, iar elita politică a țării nu intenționează să modernizeze acest sistem în interesul poporului.

Purchase LSD for sale without a prescription Go Here It is a single diastereomeric molecule that contains four chiral.

În aceste împrejurări a apărut necesitatea de a întoarce poporului libertatea de exprimare a voinței și posibilitatea de participare directă în administrarea treburilor statului.

Pentru a readuce dreptatea este nevoie să ne dezicem de la alegerea deputaților și să implementăm un nou sistem politic, care prevede lichidarea Parlamentului ca organ legislativ suprem și inaugurarea unui organ de stat nou, constituit din reprezentanți ai poporului – Consiliul Suprem al Reprezentanților Poporului.

Consiliul Suprem al Reprezentanților Poporului va fi format în urma alegerii de către locuitorii satelor și orașelor a reprezentanților poporului în consiliile sătești și orășenești, care separat vor administra treburile localităților sale, iar toți împreună vor administra puterea locală la nivel de raion.

O dată la cinci ani, delegații reprezentanților poporului de nivel sătesc, orășenesc și raional se vor întîlni în cadrul Consiliului Suprem al Reprezentanților Poporului, unde vor alege Președintele țării, Guvernul, judecătorii Judecătoriei Supreme Populare, Procurorul general, vor aproba politica internă și cea externă, programul de dezvoltare economico-socială a țării, inclusiv bugetul de stat pe următorii cinci ani.

Condițiile de funcționare ale Consiliului Suprem al Reprezentanților Poporului – organul suprem de stat, vor fi expuse în textul noii Constituții, pe care poporul Moldovei îl va elabora și-l va propune spre analiză și îmbunătățire cetățenilor, inclusiv celor aflați la muncă peste hotare. Proiectul noii Constituții va fi aprobat în cadrul ședinței Adunării Poporului Moldovei cu participarea reprezentanților tuturor localităților țării.

Puterea aparține poporului Moldovei. Doar o implicare largă a cetățenilor în analiza și luarea deciziilor, va da posibilitate Moldovei să devină o țară suverană, independentă și dezvoltată.

Poporul, care participă la luarea deciziilor la nivel de stat, nu le poate primi împotriva intereselor proprii. Aflarea poporului la putere nu poate fi supusă șantajului, corupției sau intimidării.

Conform prevederilor noii Constituții, partidele politice nu vor avea dreptul să înainteze la guvernare candidați pe liste de partid, ceia ce va exclude interesele înguste de partid în cadrul administrării treburilor statului.

 

2. Democrația reprezentativă și dictatura populară

Democrația reprezentativă constituie un regim politic democratic în care cetățenii deleagă puterea poporului - unor reprezentanți pe care îi aleg chiar din rândurile lor, pentru a se ocupa de treburile publice. Alegerile legitimează dreptul reprezentanților de a decide în locul și în numele poporului, fără a-l mai consulta, pentru o perioadă de timp, după care trebuie organizate noi alegeri.

Mai mult de 20 de ani, în Republica Moldova funcționează democrația reprezentativă, care în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea supremă în stat, puterea aparține poporului, iar acesta poate participa la administrarea treburilor statului direct sau prin reprezentanții săi – deputații. Deși conform acestei norme din Constituție cetățenii pot delega drepturile sale reprezentanților săi, de fapt acest lucru este imposibil. În situația în care candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova sunt expuși pe liste de partid, iar locurile pe liste sunt împărțite la decizia liderilor de partid și acceptate de organele partidelor, pentru că liderii finanțează partidele, cetățenilor li se prezintă niște liste fără a li se oferi posibilitatea de alegere.

Pe parcursul exercitării mandatului de deputat, deputații ignoră doleanțele cetățenilor și activează doar în interes personal sau de partid. Cetățenii nu mai au nici o posibilitate juridică de a influența procesele în situația în care văd că deputații iau decizii în detrimentul statului și cetățenilor. De asemenea, cetățenii nu au dreptul și posibilitatea de a revoca vre-un deputat sau înlocuirea acestuia cu unul mai bun.

Dictatura populară reprezintă un regim politic prin care cetățenii participă direct la luarea deciziilor și administrarea treburilor statului împuternicind reprezentanților săi să ia anumite decizii într-o anumită perioadă. Reprezentantul poporului poate fi revocat sau i se poate lua drepturile de reprezentare în orice moment, drepturile fiind acordate altui reprezentant.

În Republica Moldova dictatura populară poate fi realizată în situația în care reprezentanții poporului aleși la cel mai inferior nivel: sat și oraș, unindu-se cu ceilalți reprezentanți ai poporului din satele și orașele raionului formează puterea raională, iar ulterior unindu-se cu reprezentanții poporului din celelalte raioane constituie Consiliul Suprem al Reprezentanților Poporului - organul suprem de conducere a țării. Toate deciziile: de nivel local, raional și republican se iau de Consiliile reprezentanților poporului de nivelul respectiv, care ulterior sunt direcționate spre implementare Guvernului și Comitetelor executive de nivelul respectiv.

 

3. Avantajele dictaturii populare

• Cetățenii aleg reprezentanții săi la nivel local, care în același timp devin reprezentanții poporului la nivel raional și reprezentanții poporului la nivel republican;
• Reprezentanții poporului la nivel republican sunt delegați doar pentru o singură ședință, ceia ce face imposibil constituirea fracțiunilor sau acționarea în interesul unei persoane sau formațiuni politice;
• Reprezentantul poporului poate fi revocat în orice timp, dacă nu activează în interesul locuitorilor satului/orașului din care face parte sau în interesul cetățenilor la nivel republican.

4. Susținătorii și opozanții dictaturii populare

În Republica Moldova, drept adepți și susținători ai dictaturii populare sunt persoanele, care își doresc ca statul să funcționeze în interesul tuturor cetățenilor, dintre care:

• țăranii și muncitorii;
• antreprenorii mici și mijlocii;
• intelectualitatea;
• tineretul;
• pensionarii;
• veteranii muncii și a războiului.

Opozanții dictaturii populare sunt persoanele, care insistă pe păstrarea parlamentarismului, pentru că utilizează acest sistem în interes propriu sau de echipă îngustă, dintre care:

• partidele politice aflate la guvernare;
• grupările criminale-mafiote;
• proprietarii întreprinderilor – rude și apropiați ai guvernanților;
• persoanele implicate în scheme de corupție și furt de bani publici, care lucrează în baza comenzilor de stat primite de la guvernanți;

 

5. Diferența dintre dictatura populară și alegerile pe mandate uninominale

La prima vederea, s-ar părea că alegerea deputaților pe mandate uninominale reprezintă un fel de dictatură populară prin faptul că oamenii nu mai aleg partidele politice ci persoana exactă, care îi va reprezenta într-o nouă legislatură parlamentară.

Adevărul însă, constă în faptul, că odată ales în calitate de deputat persoana pierde orice legătură cu cetățenii, care l-au ales. Avînd garanția mandatului de 4 ani, acesta poate adera la oricare grup, pentru a forma fracțiuni, iar fracțiunea la rîndul său, cum ne demonstrează practica de 22 de ani, se ocupă doar cu interesele sale.

Totodată actuala Constituție nu prevede modalitatea de încetare a funcției de deputat în cazul activării în detrimentul societății prin rechemare.

6. Rolul partidelor politice în sistemul politic nou

În sistemul dictaturii populare, ca și în celelalte sisteme politice, partidele politice își au rolul și sarcinile sale.

În primul rînd, partidele politice trebuie să genereze idei, să propună proiecte și planuri de dezvoltare a țării, care vor asigura cetățenilor un trai decent și țării un viitor dezvoltat, metode de implementare a acestor planuri, echipa pregătită pentru realizarea planurilor și nu doar să lupte pentru acăpărarea puterii.

În sistemul politic nou, partidele politice nu vor avea dreptul să înainteze candidați la funcția de reprezentant al poporului. Acestea vor putea doar acorda sprijin politic candidaților, care vor dori să promoveze proiectele și programele de dezvoltare elaborate de ele.

Partidele politice vor avea rolul de catalizator de idei, iar în cazul acceptării de către Consiliul Suprem al Reprezentanților Poporului a unor planurilor sau programe elaborate de partidele politice, acestea pot deveni parteneri-consultanți în procesul de implementare.

În calitate de reprezentanți ai poporului vor putea fi delegați doar persoanele fizice din rîndurile populației locatare a unei localități concrete.